Day: December 12, 2011

Traditia si obiceiul colindatului la romani!

Posted on

În majoritatea religiilor străvechi sărbătorile erau legate de comemorarea morţii şi învierii divinităţilor şi mai puţin de momentul naşterii acestora. Crăciunul este sărbătoarea specific creştină cu dată fixă prin care „se celebrează naşterea cu trup a Domnului şi poate fi considerată relativ nouă faţă de Paşti, care datează din vremea apostolică, sau de Rusalii, sărbătoare care se referă la cea de a treia Persoană a Sfintei Treimi” (Sabina Ispas, Colindatul tradiţional românesc, sens şi simbol, Editura Saeculum Vizual, Bucureşti, 2007, pag. 7).
Atestarea documentară merge, în Răsărit, până spre sfârşitul secolului al III-lea, în timpul persecuţiilor creştinilor din Nicomedia: „Calendarul filocalic menţionează sărbătorirea Crăciunului la Roma în secolul al IV-lea. După tradiţia conform căreia Mântuitorul s-a botezat în aceeaşi zi în care s-a născut, în răsăritul Europei, până în secolul al IV-lea, avea loc celebrarea Arătării Domnului – naşterea şi botezul laolaltă – în ziua de 6 ianuarie, cele două date separându-se, progresiv, începând din 380 (în Antiohia). Relaţia dintre ele s-a reglementat abia în anul 567, când Conciliul din Tours a fixat aşa numita perioadă festivă a celor 12 zile (între Crăciun şi Bobotează)” (Ibidem., pag. 8).
Această precizare este importantă, deoarece demonstrează vechimea şi importanţa acordată sărbătoririi Naşterii Domnului. De asemenea, momentul acesta a reprezentat în trecut, ca şi în zilele noastre, un moment de importanţă religioasă, fiind sărbătorit în cadrul Bisericii, şi având apoi implicaţii valoroase în viaţa de familie şi în tradiţiile comunităţilor creştine. Importanţa pe care a dobândit-o în cultura universală data naşterii lui Iisus Hristos este evidentă, fie şi numai dacă avem în vedere faptul că de la acest eveniment începe numărătoarea anilor erei noastre sau erei creştine. Iisus este considerat „axa timpului: istoria a mers spre El, în aşteptarea Lui şi s-a împlinit după venirea lui” (Ibidem., pag. 9).
Arealul geografic al răspândirii creştinilor este imens, ca şi tradiţiile ce implică desfăşurarea unei sărbători precum Naşterea Domnului.
În spaţiul mioritic românesc, fie el cel al graniţelor de astăzi sau al României de altădată, Sărbătoarea Crăciunului a reprezentat dintotdeauna un moment important din viaţa de obşte creştinească a acestui popor. În sine, această sărbătoare a avut dintotdeauna valori religioase, fiind implicată în/de viaţa Bisericii, asta pentru că, de fapt, Crăciunul înseamnă Sărbătoarea Naşterii Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu care coboară smerit şi se naşte ca „Fiu al Omului” (Matei 16, 13) într-un staul umil, din Betleem, pentru ca noi să ne înălţăm la „naşterea cea de sus” (Ioan 3, 3), ca „fii ai lui Dumnezeu”, ai Împărăţiei cerurilor. Aşadar, momentul sărbătorit este unul al bucuriei, arătat atât de frumos în cuvintele Pastoralei la Naşterea Domnului, a Episcopului Eftimie al Romanului: „Acum se bucură toţi drepţii şi profeţii Vechiului Testament pentru că li se adevereşte cuvântul. Acum se à ®mplineşte prezicerea proorocului: Pentru aceasta Domnul meu vă va da un semn: Iată, Fecioara va lua în pântece şi va naşte fiu şi vor chema numele lui Emanuel (Isaia, 7, 14), care se tâlcuieşte Cu noi este Dumnezeu (Matei 1, 23). Privind sfânta icoană a Naşterii Domnului, vedem aievea smerita închinare a magilor, prosternarea pioasă a păstorilor, căldura blândă a făpturilor necuvântătoare peste ieslea pruncului dumnezeiesc” (P.S. Eftimie, Episcopul Romanului, Pastorală de Naşterea Domnului în Revista „Credinţa Ortodoxă”, Anul VI, Nr. 12 (70), decembrie 2002, pag. 18).

Sărbătoarea Naşterii Domnului reprezintă o reactualizare a unui moment de importanţă maximă pentru omenire şi pentru spaţiul românesc, iar acest moment s-a ancorat în teologia Bisericii Ortodoxe Române şi în viaţa şi tradiţiile poporului român. Momentul de bucurie a trebuit să fie manifestat nu doar în cadrul activităţilor de ordin bisericesc (slujbe, rugăciuni), ci şi în cadrul privat al vieţii de familie. În acest spaţiu intim, simbioză între Biserică şi Familie, s-a născut şi s-a cultivat colindul, manifestare a bucuriei ce anunţa venirea pe pământ a Fiului lui Dumnezeu, Cuvântul lui Dumnezeu făcându-Se om, dând pildă de smerenie, din iubire, pentru noi. Colindatul, ca manifestare a răspândirii acestei bucurii, a fost făcut iniţial chiar la Naşterea Domnului, moment în care martorii la acest eveniment au dat de ştire întregii omeniri despre aflarea Mântuitorului, aflare care a devenit o permanentă împărtăşire a unei bucurii de nedescris: „Am găsit pe Mesia (care se tâlcuieşte Hristos)” (Ioan 1, 41), „Am aflat pe Acela despre Care au scris Moise în Lege şi proorocii, pe Iisus, Fiul lui Iosif din Nazaret” (Ioan 1, 45).

Cercetătorii au demonstrat că termenul colindă derivă din latinescul Kalendae şi grecescul Кαλάνδαι. El a fost preluat de la vechii romani, unde era pus în legătură cu Calendele lui Ianuarie (Adam Domin, Sărbătorile de iarnă şi de peste an între datină, muzică şi teologie, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2007, pag. 77), şi „păstrat cu fidelitate numai în Răsărit, începând de la Mediterană cu grecii, apoi toate popoarele Peninsulei Balcanice, românii, şi continuând spre nord cu ungurii, toţi slavii, fără excepţie, întinzându-se pe la poloni şi bieloruşi până la ţărmurile Balticei, neexceptând nici pe lituanieni şi letoni” (Petru Caraman, Colindatul la români, slavi şi alte popoare, Editura Minerva, Bucureşti, 1983, pag. 385). Pentru noi, astăzi, „colindatul este o datină adânc înrădăcinată în conştiinţa neamului românesc, ea fiind întâlnită în toată lumea creştină” (Adam Domin, Op. cit., pag. 7).

Acest lucru îl demonstrează creaţiile populare de acest gen, creaţii care diferă de la o zonă geografică la alta. Întocmai diferenţele areale fac din această manifestare popular-religioasă o trăsătură distinctă a vieţii spirituale creştine, motiv pentru care colindul de crăciun nu se încadrează în seria creaţiilor religioase cu o desfăşurare riguroasă, conform unui tipic sau rânduieli aparte. Tocmai de aceea, „colindele sunt creaţii populare inspirate din Sfânta Scriptură, iar unele au şi caracter laic, având ca izvor viaţa cotidiană a satului” (Ibidem., pag. 9). Dacă, odinioară, colindul era cel mai important şi mai complex ceremonial ce se întindea pe durata a 12 zile (Ioan Viorel Boldureanu, Folcloristică şi etnologie, Editura Mirton, Tim işoara, 2003, pag. 96), astăzi acest fenomen a suferit schimbări majore, modificări legate atât de conţinut, de mesaj, cât şi de formă şi linie melodică. Colindele sau colindurile (Marcel Lutic, Timpul sacru. Sărbătorile de altădată, Editura Kolos, Iaşi, 2009, pag. 304) sunt nişte cântece tradiţionale româneşti, anumite „felicitări/urări de tip epico-liric, având în general între 20 şi 60 de versuri” (Ibidem., pag. 304). Colindele sunt legate de obiceiul colindatului, datină din perioada precreştină (Ibidem., pag. 305).

Potrivit etnologului Marcel Lutic, în lucrarea Timpul sacru. Sărbătorile de altădată, colindele nu trebuie confundate cu cântecele de stea, specifice sărbătorilor creştine de iarnă (Ibidem., pag. 304). George Breazul, în Prefaţa culegerii intitulate sugestiv Colinde, afirmă deopotrivă că în „unele părţi ale ţării sunt cântece de stea care se cântă la colind –li se şi zic colinde – cum şi colinde care se cântă la stea” (George Breazul, Colinde, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1993, pag. 6). Indiferent de tipologia sa, colindul românesc este asociat cu Sărbătoarea Naşterii Domnului, însă nu pot fi excluse aici, aşa cum şi muzicologul George Breazul a remarcat, celelalte tipuri de cântări religioase, cele legate de alte momente importante, cum ar fi cele legate de Anul Nou, Boboteaza, Botezul Domnului sau Învierea, cântări care poartă acelaşi nume, cel de colind. Sărbătoarea Naşterii Domnului a născut în timp multe legende.

Una dintre cele mai interesante este cea a lui Crăciun, culeasă de folcloristul Simion Florea Marian la începutul secolului al XX-lea, în peste 20 de variante regionale şi apărută în cartea Legendele Maicii Domnului. Crăciun, care trăia demult, într-un sat, împreună cu soţia sa, Crăciuneasa, era un om mânios şi beţiv. Pe când soţul Crăciunesei era plecat de acasă, la poarta lor s-a abătut Fecioara Maria care i-a cerut găzduire căci îi venise sorocul să nască. Cu gândul la bărbatul care îi inspira teamă dar milostivă din fire, Crăciunesa o găzduieşte pe Fecioara Maria în grajd. După ce se naşte pruncul Iisus, Crăciun se întoarce acasă, descoperă ce s-a întâmplat, se-nfurie şi-i taie Crăciunesei mâinile cu toporul. Maica Domnului o linişteşte pe femeia îngrozită şi o pune pe aceasta să-şi bage mâinile în apa în care fusese îmbăiat pruncul Iisus. Mâinile Crăciunesei cresc la loc, Crăciun nu poate contesta minunea şi are mustrări de conştiinţă.

Există credinţa că el este primul om convertit la creştinism. Un astfel de personaj celebru este Crăciun, păstorul mitic, a cărui legendă a fuzionat foarte frumos cu mitul Naşterii Domnului aşa cum s-a văzut. Apariţia numelui Crăciun în colindele româneşti este frecventă: „În seara Ajunului / Vin fiii Crăciunului” (G. Breazul, colindul 24, Ibidem., pag, 38) „Sus în curtea lui Crăciun / S-au născut un Domn prea bun (…) Domnul sfânt şi Domnul bun / E în curtea lui Crăciun” (G. Breazul, colindul 40, Ibidem., pag, 61-63) „Mergi, Crăciune, la Împărat, / Că-i târziu şi-a înnoptat”.( G. Breazul, colindul 77, Ibidem., pag, 123) Colindul românesc reprezintă de peste veacuri o simbioză între un mesaj religios, cel al Naşterii Domnului, şi tradiţia unei conştiinţe naţionale româneşti. De altfel, creştinii din cele mai vechi timpuri, ca şi românii spaţiului mioritic, au mărturisit Naşterea Domnului la fiecare liturghie prin cuvintele din Simbolul de credinţă: „Care pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire S-a pogorât din ceruri şi S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Fecioara Maria şi S-a făcut om”.
La români, Naşterea Domnului „a fost de 2000 de ani mărturisită prin colinde, căci nu se poate concepe la noi sărbătoarea Naşterii fără colinde. Ele sunt o parte integrantă a spiritualităţii ortodoxe româneşti, dar şi a folclorului nostru, vechi ca şi poporul. Ele formează un tot unitar cu doinele, baladele, etc.” (Adrian Dăscălescu, Păstrarea datinilor şi a tradiţiilor, în „Candela”, Revista de teologie şi cultură a Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, anul XIII, nr. 11-12, 2003, pag. 29).

Sursa: http://www.traditionalromanesc.ro

Orasele din Romania imbracate de sarbatoare!

Posted on

Spiritul Sarbatorilor a cuprins deja toata suflarea Romaniei. Si, la fel ca in anii precedenti, avem stradute luminate, decoratiuni stralucitoare si brazi impodobiti. Toate asteapta sosirea lui Mos Craciun si a zapezii! Orasele Romaniei sunt pregatite sa intampine perioada festiva ce urmeaza cu o atmosfera incandescenta: primarii se intrec in decoratiuni si in evenimente, totul spre incantarea localnicilor, dar si a turistilor. Iata care sunt cele mai speciale orase din Romania, in perioada Sarbatorilor de Iarna!

  Arad

La sfarsitul lui 2011, orasul Arad s-a imbracat in haine de sarbatoare: in fata palatului administrativ troneaza un brad colosal, de 20 m inaltime, impodobit cu luminite si alte decoratiuni speciale. Daca aveti chef sa vizitati orasul Arad iarna aceasta, trebuie sa stiti ca va asteapta si un patinoar, dar si tot felul de evenimente pentru copii organizate de administratia locala.

Cluj Napoca

Anul acesta, orasul Cluj Napoca nu face rabat de la spiritul festiv. Nu mai putin de 18 brazi naturali vor ajuta la infrumusetarea localitatii, si in jur de 60 de spatii publice vor beneficia de ornamente precum turturi, perdele sau ghirlande luminoase. Culoarea sezonului 2011 va fi alb, iar distractia nu se va lasa asteptata: in Cluj aveti parte de un targ de Craciun, dar si un patinoar, in Piata Unirii. Iar daca va plictisiti de atractiile de sezon, orasul din Transilvania va asteapta cu muzee celebre, precum cel de Arta, palate si structuri medievale (vezi bastionul Croitorilor), sau lacasuri de cult impunatoare, dintre care mentionam Biserica Sf. Mihail.

Timisoara

In traditia targurilor de Craciun din orasele din Europa Centrala, Timisoara s-a luminat odata cu inceperea lunii decembrie. Zeci de mii de beculete colorate, brazi impodobiti si casute de lemn asteapta localnicii si turistii in centrul orasului banatean. Pe langa atmosfera de basm, targul de Craciun din Timisoara va asteapta cu zeci de preparate traditionale, precum gulas, muraturi sau mezeluri, dar si cu concerte de muzica live.

Craiova

Unul dintre cele mai importante orase ale Romaniei, Craiova, pastreaza si el traditia de sarbatori. Luminitele au fost aprinse mai devreme in acest an, pentru a da localnicilor posibilitatea de a se bucura de Sarbatori un timp mai indelungat. Zis si facut! Luminite nenumarate si decoratiuni speciale au impanzit centrul Craiovei si cartierele periferice, iar strazile par scaldate in lumina. Un alt motiv de sarbatoare in Craiova: povesti si multe cadouri in Oraselul Copiilor!

Bucuresti

Capitala este si un acest an in fruntea oraselor din Romania! Pietele, parcurile si bulevardele si-au luat hainele de sarbatoare si promit o luna decembrie plina de lumina. Peste 2 milioane de beculete au fost scoase la aer in acest an, spre deliciul bucrestenilor mici si mari. Parcul Cismigiu arata ca intr-o poveste magica – cu reni, braduti impodobiti si un patinoar! Anul acesta, cladri reprezentative din Bucuresti, precum sediul ASE, Cercul Militar National sau facultatea de Arhitectura, vor beneficia de proiectii speciale, cu motive festive! Mai lipseste doar zapada, in rest, capitala este pregatita pentru sarbatori de vis!

Sursa:www.holidayreview.ro

Vacanta low-cost: Nisa de la 169 de euro!

Posted on

Mini vacanta la Nisa: 4 nopti de la 169 euro / persoana in perioada 12 – 16 februarie

Oferta avion (Blue Air):

74.00 euro / persoana fara bagaj; taxa de bagaj de cala (dus-intors): aprox. 30.00 euro =>

  • Varianta 1 – un bagaj de cala la doua persoane (max. 32 de kg): 89 euro / persoana
  • Varianta 2 – un bagaj de cala pentru fiecare persoana: 104 euro / persoana

Orar de zbor:

  • Plecare Bucuresti – Baneasa 12/02/2012 16:20 – Sosire Nisa 12/02/2012 18:00
  • Plecare Nisa 16/02/2012 18:40 – Sosire Bucuresti – Baneasa 16/02/2012 22:00

Oferta cazare 4 nopti:

  • Hotel Oasis 3*
    • 160.00 euro / camera dubla (anulare gratuita)

    => PRET TOTAL / PERSOANA (avion + cazare): 169 euro (varianta 1) sau 184 (varianta 2)

  • Hotel National 3*
    • 180.00 euro / camera dubla (anulare gratuita)

    => PRET TOTAL / PERSOANA (avion + cazare): 179 euro (varianta 1) sau 194 (varianta 2)

  • Locarno 3*
    • 184.00 euro / camera dubla (anulare gratuita)

    => PRET TOTAL / PERSOANA (avion + cazare): 181 euro (varianta 1) sau 196 (varianta 2)

  • Hotel Azurea 3*
    • 196.00 euro / camera dubla sau twin cu mic dejun (anulare gratuita)

    => PRET TOTAL / PERSOANA (avion + cazare + mic dejun): 187 euro (varianta 1) sau 202 (varianta 2)

  • Albert 1er 3*
    • 220.00 euro / camera dubla sau twin (nerambursabil)

    => PRET TOTAL / PERSOANA (avion + cazare): 199 euro (varianta 1) sau 214 (varianta 2)

  • Hotel Relais Acropolis 3*
    • 226.00 euro / camera dubla sau twin (nerambursabil)

    => PRET TOTAL / PERSOANA (avion + cazare): 202 euro (varianta 1) sau 217 (varianta 2)

  • Grand Hotel Le Florence 3*
    • 228.00 euro / camera dubla sau twin (anulare gratuita)

    => PRET TOTAL / PERSOANA (avion + cazare): 203 euro (varianta 1) sau 218 (varianta 2)

  • Brice Hotel 3*
    • 232.00 euro / camera dubla (anulare gratuita)

    => PRET TOTAL / PERSOANA (avion + cazare): 205 euro (varianta 1) sau 220 (varianta 2)

  • Saint Georges Nice 3*
    • 236.00 euro / camera dubla (anulare gratuita)

    => PRET TOTAL / PERSOANA (avion + cazare): 207 euro (varianta 1) sau 222 (varianta 2)

  • Hotel De Suede 3*
    • 240.00 euro / camera dubla (anulare gratuita)

    => PRET TOTAL / PERSOANA (avion + cazare): 209 euro (varianta 1) sau 224 (varianta 2)

  • Best Western New York 3*
    • 248.00 euro / camera dubla (nerambursabil)

    => PRET TOTAL / PERSOANA (avion + cazare): 213 euro (varianta 1) sau 228 (varianta 2)

  • Hotel Boreal Nice 3*
    • 248.00 euro / camera dubla sau twin (anulare gratuita)

    => PRET TOTAL / PERSOANA (avion + cazare): 213 euro (varianta 1) sau 228 (varianta 2)

  • Best Western Hotel Riviera 3*
    • 255.00 euro / camera dubla sau twin (nerambursabil)

    => PRET TOTAL / PERSOANA (avion + cazare): 216.5 euro (varianta 1) sau 231.5 (varianta 2)

  • Hotel de Flore 3*
    • 260.00 euro / camera dubla (anulare gratuita)

    => PRET TOTAL / PERSOANA (avion + cazare): 219 euro (varianta 1) sau 234 (varianta 2)

  • Hotel Lafayette 3*
    • 260.00 euro / camera dubla (anulare gratuita)

    => PRET TOTAL / PERSOANA (avion + cazare): 219 euro (varianta 1) sau 234 (varianta 2)

  • Hotel de Kent 3*
    • 260.00 euro / camera dubla (anulare gratuita)

    => PRET TOTAL / PERSOANA (avion + cazare): 219 euro (varianta 1) sau 234 (varianta 2)

  • Hotel du Midi 3*
    • 264.00 euro / camera dubla (anulare gratuita)

    => PRET TOTAL / PERSOANA (avion + cazare): 221 euro (varianta 1) sau 236 (varianta 2)

  • Citadines Apart’hotel Nice Promenade 3*
    • 272.00 euro / studio (nerambursabil)

    => PRET TOTAL / PERSOANA (avion + cazare): 225 euro (varianta 1) sau 240 (varianta 2)

  • Park Inn by Radisson Nice 4*
    • 286.00 euro / camera dubla (anulare gratuita)

    => PRET TOTAL / PERSOANA (avion + cazare): 232 euro (varianta 1) sau 247 (varianta 2)

  • Le Grimaldi 4*
    • 330.00 euro / camera dubla (nerambursabil)

    => PRET TOTAL / PERSOANA (avion + cazare): 254 euro (varianta 1) sau 269 (varianta 2)

  • Novotel Nice Centre Acropolis 4*
    • 336.00 euro / camera dubla (nerambursabil)

    => PRET TOTAL / PERSOANA (avion + cazare): 257 euro (varianta 1) sau 272 (varianta 2)

  • Suite Novotel Nice Aeroport Arenas 4*
    • 340.00 euro / suita + superioara (anulare gratuita)

    => PRET TOTAL / PERSOANA (avion + cazare): 259 euro (varianta 1) sau 274 (varianta 2)

Sursa:www.vacantalowcost.com