Day: February 24, 2011

Curs de cinematografie!

Posted on

Putem vorbi de film ca operă de artă? Cum trebuie de fapt să privim un film si ce aşteptări avem după vizionarea lui? Filmul ne emoţionează, ne schimbă lăuntric sau doar ne amuză sau ne relaxează după o zi obositoare de muncă? Ne trebuie o minimă pregătire pentru a descoperi farmecul unui film de artă? Trebuie să înţelegem un film de artă sau trebuie să-l simţim?
Vom analiza o serie de filme, specifice anumitor genuri şi stiluri…, pentru a descoperi cât de diferit se poate transmite mesajul artistic şi cu ce fel de mijloace foarte diferite se poate crea emoţie.

1.Cum se fac filmele? Filmul – o artă şi un limbaj . Evoluţia filmului ca artă: de la începuturi până în zilele noastre. Evoluţia limbajului cinematografic. Analiză film de scurtmetraj: Surprise! (R: Veit Helmer)
2.Elemente de macrostructură: structura şi ritmul unui film de artă. Elemente de microstructură: ornamente generatoare de atmosferă. Analiză film Barton Fink (1991, R: Joel Coen)
3.Teme şi stiluri în cinematografie. Metafora şi simbolul.
Analiză film Andrei Rubliov (1966, R: Andrei Tarkovski)
4.Rolul creator al camerei de luat vederi. Analiză de film – Nunta de piatră (1974, R: Dan Piţa şi Mircea Veroiu)
5.Lumina şi culoarea în film. Analiză film: Deşertul roşu (1964, R: Michelangelo Antonioni)
6.Rolul fenomenelor sonore în film. Analiză film : Apocalypse Now (1979, R: Francis Ford Coppola)
7.Funcţiile artistice ale montajului. Analiză film: Down by law (1986, R: Jim Jarmusch)
8.Timpul în cinematografie.Analiză film: 8 1/2 (1963, R: Federico Fellini)
9.Filmul realist versus filmul metaforic sau liric. Analiză film: Festen (1998, R: Thomas Vinterberg)
10.Filmul minimalist versus filmul baroc. Analiză film: Taste of cherry (1997, R: Abbas Kiarostami)

Atelierul va fi împărţit în 10 şedinţe a câte 2 ore si jumătate – parte teoretică, proiecţii de filme, teme, dezbateri constructive. Câteva ore de film, de dezlegări de mistere, câteva ore de cunoaştere, de visare, de creaţie. Câteva ore despre filme, în filme şi dincolo de ele.

Costul cursului este de 500 lei si se achita in 2 rate – una la inscriere/primul atelier, iar cea de-a doua la atelierul cu numarul 5.

Lector: Mirona Radu – absolventa Regie de Film şi Tv în 2009, la clasa prof Andrei Blaier. Îşi doreşte să facă film din dragoste pentru oameni. “Nu cred să existe bucurie mai mare în lume, decât a primi emoţie în suflet”. Este pasionată de fotografie, participând în numeroase tabere internaţionale alături de fotografi cunoscuţi şi expunând lucrări atât în ţară cât şi peste hotare.

Inscrieri si detalii la: contact@hobbycafe.ro si 0724.288.850

Concurs International de Musical – Sylvester Levay!

Posted on

Teatrul National de Opereta “Ion Dacian” anunta deschiderea perioadei de inscrieri pentru Concursul International de Musical “Sylvester Levay”
Termen limita pentru inscrieri: 31 martie 2011

Scopul competitiei este acela de a oferi tinerilor din diferite tari sansa de a-si pune in valoare talentul prin interpretarea pieselor lui Sylvester Levay, cunoscutul compozitor de musical distins cu premiul Grammy. Evenimentul se inscrie in t…raditia organizarii anuale a unei astfel de competitii de catre Teatrul de Opereta si Musical din Budapesta, impreuna cu partenerii sai. Astfel, 2010 a fost anul Concursului International de Opereta “Ferenc Lehar”, in timp ce 2012 va fi anul Concursului International pentru Dirijori „Imre Kalaman”. Fiecare dintre aceste competitii este programata sa se desfasoare o data la trei ani.

Cui se adreseaza?
Concursul se adreseaza tinerilor interpreti cu vârsta cuprinsa intre 18 si 26 de ani (femei), respectiv 18 si 30 de ani (barbati). In cazuri speciale si ca raspuns la cererile individuale, juriul poate face exceptie de la aceasta regula.

Categorii
1. Solo – voci feminine: Elisabeth, „I”, Constanze, Marie Antoinette, Baroneasa Waldstätten, Nannerl, Mrs. Danvers, Beatrice
2. Solo – voci barbatesti: Wolfgang Mozart, Maxim de Winter, Moartea, Rudolph, Colloredo
3. Voci de caracter: Mrs. Van Hopper, Jack Fawell, Schikaneder, Frau Wolf, Lucheni

Modalitatea de desfasurare a preselectiei
Competitia se va desfasura in trei etape. Prima etapa, de preselectie, presupune interpretarea a doua piese de musical la alegere si se va desfasura in diferite locatii ale institutilor partenere ale evenimentului din intreaga lume. In a doua etapa, un numar de aproximativ 100 de candidati vor fi selectati pentru a participa in semi-finala competitie, desfasurata la Subotica. Dintre acestia, 20 se vor califica in finala, care va avea loc pe 1 iulie 2011 pe scena in aer liber din statiunea Palić (in apropiere de Subotica).

Modalitatea de inscriere
Dosarul de inscriere trebuie sa contina: un CV detaliat, o fotografie, formularul de inscriere completat corespunzator, dovada platii taxei de inscriere (30 euro – se achita la inscriere; pentru candidatii selectati pentru semifinala din Subotica, se adauga o taxa de 50 euro)

Formularul de inscriere va fi trimis pe adresa pe e-mail bucuresti@levaymusicalcomp.com, iar dosarul de inscriere complet va fi depus la Teatrul National de Opereta “Ion Dacian” – Secretariatul Muzical, persoana de contact: Eugenia Mirescu. Formularul de inscriere poate fi descarcat aici.
Absolvirea unui conservator sau universitate de arte nu reprezinta o conditie

Premii
Pentru etapa finala a competitiei, juriul, format din 5-7 experti internationali, va distribui premii, inclusiv premii in bani (locul I: € 5000, locul II: € 3000, locul III: € 2000 + câte un premiu special pentru fiecare categorie: € 1000), recunoastere profesionala (oportunitati de interpretare in Budapesta si alte orase implicate) si obiecte de valoare. De asemenea, este posibil ca Sylvester Levay insusi sa ofere un premiu special unui concurent la alegerea sa.

Data limita pentru inscrieri: 31 martie 2011

Data desfasurarii preselecției: 12 aprilie 2011

Locul desfasurării competitiei: Teatrul National de Opereta “Ion Dacian”

Pentru detalii suplimentare privind desfasurarea celorlalte faze ale competitiei, precum si premiile care vor fi acordate, puteti accesa site-ul oficial al concursului: http://www.levaymusicalcomp.com/en.

Iti este dor de Mircea Vintila sau Mircea Baniciu?

Posted on

La Casa de Cultură a Studenţilor Bucureşti se reîntorc Cei trei M.

Nu sunt Athos, Porthos şi Aramis. Sunt cei trei magi ai muzicii folk, Mircea
Baniciu, Mircea Bodolan şi Mircea Vintilă.
Marţi, ora 19 30 , în prima zi a lunii lui martie, muzică folk.
…Un spectacol ce nu trebuie ratat, odată cu venirea primăverii.

Loc: sala mare amfiteatru (etaj II) din incinta CCS Bucuresti (calea Plevnei 61)

Data: 1 martie 2011, ora 19:30

Pret bilet: 20 lei /10 lei (studenti si elevi – cu carnet vizat la zi)
Biletele se achizitioneaza in ziua spectacolului, de la intrarea in sala.
Nu se fac rezervari.

CCS Bucuresti este si pe facebook si youtube.!

Organizator: Casa de Cultura a Studentilor Bucuresti (www.ccs.ro)
Patronaj: Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului prin Autoritatea
Naţională pentru Sport şi Tineret

Casa de Cultura a Studentilor Bucuresti
Calea Plevnei 61
www.ccs.ro
ccs@ccs.ro, cultural@ccs.ro

Ce reprezinta Dragobetele?

Posted on

Dragobetele – sarbatoarea iubirii la romani

La 24 februarie, in ziua cand Biserica Ortodoxa sarbatoreste Aflarea capului Sf. Ioan Botezatorul, spiritualitatea populara consemneaza ziua lui Dragobete, zeu al tineretii in Panteonul autohton, patron al dragostei si al bunei dispozitii.

Dragobete era ziua cand fetele si baietii se imbracau in haine de sarbatoare si, daca timpul era frumos, porneau in grupuri prin lunci si paduri, cantand si cautand primele flori de primavara. Fetele strangeau in aceasta zi ghiocei, viorele si tamaioase, pe care le puneau la icoane, pentru a le pastra pana la Sanziene, cand le aruncau in apele curgatoare. Daca, intamplator, se nimerea sa gaseasca si fragi infloriti, florile acestora erau adunate in buchete ce se puneau, mai apoi, in lautoarea fetelor, in timp ce se rosteau cuvintele: “Floride fraga/Din luna lui Faur/La toata lumea sa fiu draga / Uraciunile sa le desparti”.

In dimineata zilei de Dragobete fetele si femeile tinere strangeau zapada proaspata, o topeau si se spalau cu apa astfel obtinuta pe cap, crezand ca vor avea parul si tenul placute admiratorilor.

De obicei, tinerii, fete si baieti, se adunau mai multi la o casa, pentru a-si “face de Dragobete”, fiind convinsi ca, in felul acesta, vor fi indragostiti intregul an, pana la viitorul Dragobete. Aceasta intalnire se transforma, adesea, intr-o adevarata petrecere, cu mancare si bautura. De multe ori baietii mergeau in satele vecine, chiuind si cantand peste dealuri, pentru a participa acolo la sarbatoarea Dragobetelui.

Dragobetele trebuia tinut cu orice pret: Daca nu se facea cumva Dragobetele, se credea ca tinerii nu se vor indragosti in anul care urma. In plus, un semn rau era daca o fata sau un baiat nu intalneau la Dragobete macar un reprezentant al sexului opus, opinia generala fiind ca, tot anul, respectivii nu vor mai fi iubiti, iar daca o fata iesea impreuna cu un baiat si nu se sarutau se credea despre ei ca nu se vor mai iubi in acel an.

Dragobete – sarbatorit in ziua imperecherii pasarilor

El este sarbatorit in ziua imperecherii pasarilor care se strang in stoluri, ciripesc si incep sa-si construiasca cuiburile. Pasarile neimperecheate in aceasta zi ramaneau stinghere si fara pui pana la Dragobetele din anul viitor. Asemanator pasarilor, fetele si baietii trebuiau sa se intalneasca pentru a fi indragostiti pe parcursul intregului an. Pretutindeni se auzea zicala: “Dragobetele saruta fetele!”

Dragobete identificat cu Navalnicul

Dragostea curata a tinerilor, asociata de romani cu ciripitul si imperecherea pasarilor de padure, este pusa sub protectia unei indragite reprezentari mitice, Dragobetele. El este identificat si cu o alta reprezentare mitica a Panteonului romanesc, Navalnicul, fecior frumos care ia mintile fetelor si nevestelor tinere, motiv pentru care a fost metamorfozat de Maica Domnului in planta de dragoste care ii poarta numele (o specie de feriga).

Etimologia cuvantului Dragobete

Una din ipoteze este ca Dragobete ar putea proveni din slava veche: dragu biti – a fi drag. O alta ipoteza spune ca numele provine din cuvintele dacice trago – tap si bete – picioare (pedes, in latina). Pierzandu-se limba daca, trago a devenit drago, iar pede – bete (cum se numesc cingatoriile inguste, fasiile tesute). Tapul simbolizeaza puterea de procreare, forta vitala, fecunditatea.

Culegatorii de folclor de la sfarsitul veacului al XIX-lea si din prima parte a secolului al XX-lea au mai inregistrat si alte denumiri pentru aceasta sarbatoare, precum “Ioan Dragobete”, “Dragostitele”, “Santion de primavara”, “Cap de primavara” sau “Cap de vara intai”, dar si “Dragomiru-Florea” sau “Granguru”. In unele traditii este numit  fiu al Babei Dochia si cumnat cu eroul vegetational Lazarica.

http://www.crestinortodox.ro