Fata cu parul de foc ne-a parasit!

As fi vrut sa scriu pe blog si nu as fi vrut sa scriu despre Madalina Manole, si acest lucru pentru ca nu vreau sa ma pierd printre alte zeci de articole care se scriu azi despre ea. Sunt si vor fi cu siguranta zeci de pareri, zeci de interpretari a actului cugetat sau necugetata pe care l-a facut de chiar ziua ei, dar eu vreau doar sa astern aici un gand sincer si durererea mea.

Vreau doar sa imi aduc un omagiu fata de o fiinta pe care am indragit-o mult, care si-a pus amprenta asupra adolescentei mele. Cand am vazut-o  pe scena la Festivalului de la Mamaia eu aveam in jur de 10 ani, dar de atunci am stimat-o, am adulat-o , i-am iubit muzica si cand ii auzeam vocea, timbrul ei special ma emotionam uneori pana la lacrimi. Pot spune ca acesta disparitie m-a miscat foarte mult, m-a indurerat. De ce oare o femeie atat de frumoasa, de jovila, cu o familie realizata sa faca acest gest. Daca  as putea da timpul inapoi , nu cu o zi  ci poate cu luni as putea face ceva. Se vede faptul ca ea si-a premeditat cu mult timp  aceasta fapta, sa mori in dimineata zilei in care te-ai nascut, in loc sa primesti zeci de mii de “La multi ani”,  sa iti sarbatoresti ziua cu mare placere si sa te bucuri cu toti apropiatii tai insemna ca pe aceasta fiinta a apasat-o  ceva grav. Nu poti parasi o lume asa usor mai ales cand rodul dragostei tale are 2 anisori.

Si acum cand scriu aceste randuri, stau si ma uit tamp intr-un punct fix incercand sa gasesc o explicatie, o explicatie care sa imi aline nelinistea ca un om atat de drag a disparut. Nu pot spune ca stiam multe lucruri despre ea in ultimul timp, dar preferam sa fiu in alt colt de lume si sa nu aud de acesta nenorocire.

Poate nu m-am facut prea bine inteles, dar gandurile alerga dintr-un colt in altul al mintii mele, si imi este putin greu sa le pun pe toate in ordine. Oricum cine va citi aceste randuri, nu cred ca vor simti multa vibratie, insa in sufletul nostru poate putem tine un moment de reculegere. Pacat..pacat…pacat…doare….ce voce…ce chip…..ce om….

Dumnezeu sa o odihneasca in pace!